Sa stiti ce-am facut asta vara...

Vreau sa va arat pe unde am umblat eu vara trecuta. Pozele poate nu sunt cat se poate de sugestive, dar cele pe care le-am facut eu le-am ratacit. Asa ca am luat de pe net. Sunt doua locatii din orasul italian Torino care m-au impresionat. Ce cautam eu acolo? Pai am fost in vizita la mama pe care nu o mai vazusem deja de ani. Probabil nici nu trebuia sa ies din casa ca sa simt ca a meritat calatoria, caci ma simteam multumit sa o privesc cat a mai imbatranit si totusi cat de tanar ii este sufletul. Nu vreau sa par nu-stiu-cum, dar imi iubesc mult mama, pentru ca e singura fiinta ce nu m-a lasat balta niciodata. Revenind la turism, pe langa multe alte lucruri interesante de facut in acel oras CIVILIZAT (nu-mi mai bat gura, poate o sa o fac altadata), am decis sa vizitez manastirea ( care defapt e ditamai catedrala ) de la Superga si un monument numit Cole de la Maddalaena. Fiecare din cele doua se afla pe cate o colina, la o distanta destul de mare intre ele, dar inaltimea lor oferea o panorama excelenta a intregului oras, a muntilor si raurilor din jurul si chiar din centrul acestuia. A fost de neuitat.

In prima poza este exact privelistea orasului de langa manastirea mai sus mentionata. Cea de-a doua este de pe Cole de la Maddalaena . M-au lasat fara cuvinte, si pe lumina si pe intuneric, caci m-am reintors sa privesc in ambele momente ale zilei.

Poza de mai sus este chiar din spatele acelei manastiri ( vezi poza urmatoare ) si reprezenta, pe langa multa verdeata, aer curat, liniste, curatenie, armonie si culori, un monument in cinstea unui tragic accident de avion al unei echipe importante de fotbal locala, chiar pe acea colina, motiv pentru care a si fost construita aceasta manastire. O fi iubind Dumnezeu fotbalul pe acolo, eu stiu? Poate papa...

Prima poza este un unghi apropiat al manastirii (care pare mult mai mica decat este in realitate, datorita arhitecturii geniale), iar cea de-a doua este statuia de bronz de pe Cole de la Maddalaena. Este o veritabila statuie a libertatii din Europa. Bronz masiv, rece, privire goala, sculptata ideal si putin inverzita de vreme. Cocleala verziue nu facea decat sa-i dea acestei doamne de metal o aura extrem de misterioasa si trista, exact cum imi place mie. M-am indragostit instantaneu de locul ala. Gustasem o felie din Nirvana...

Iata si alte unghiuri si puncte de vedere ale celor doua locuri mentionate mai sus...

Un fel de curiozitate pe aceasta colina era si un obiect foarte mic si de neobservat, dar venit parca din vremuri antice. Era un fel de masa pe care erau desenate arhaic directiile catre toate orasele importante ale continentului nostru (un sistem foarte exact dar si foarte simplu - pacat ca nu am gasit o poza ), care totodata servea ca si ceas solar, cum romanii foloseau candva. Frumos, practic, util...

Sa va mai zic ce era frumos langa aceasta statuie. Pe langa oamenii civilizati si curatenia care iti sarea in ochi (roman fiind), mai era de jur imprejurul acestei statui, la ceva distanta, un gard format doar dintr-un singur lant metalic cu zale mari, sustinut de cateva bete de fier. Nu era de protectie, nu va speriati, era doar un suport pe care oamenii intemeiasera un fel de traditie. Fiecare venea cu persoana iubita, cu parintii sau poate doar singur cu visele lui si atarna de acest lant metalic un lacat pe care scria orice dorea. Astfel, am vazut sute, daca nu mii de lacate pe care oamenii le prinsesera acolo pentru eternitate si pe care scrisesera mesaje care mai de care mai sincere si/sau artistice. Probabil credeau ca acest inger de metal le va lumina dorintele intreaga viata. Pacat ca nu aveam lacat cand am fost...

N-am sa uit acea mare de verdeata care parca era in stare sa extirpe orice cancer pulmonar. Sper sa ajungeti si voi pe acolo, e ceva chiar unic. In speranta ca n-am plictisit auditoriul inca si pentru a fi cat mai concis, nu mai fac niciun comentariu la adresa turismului infect din Romania, tara mea de glorie, tara mea de dor.

Calatoriti, caci intre gunoaiele lumii stau ascunse si colturi de rai in care poti sa-ti reintineresti sufletul si sa-ti vindeci toate ranile. E un mare pacat sa fii legat doar de un loc intreaga viata.

Spiritul tau vrea sa fie liber!