25 februarie 2009

Marunt...

Marunt...

Simte...



Tinem in propriile maini intreaga viata,
Dupa cum ne dam seama prea tarziu.
Nu e usoara, nici aproape inexistenta.
E chiar indeajuns de grea, incat, in final,
Scapand-o, obositi, ne stingem...

Simte...



Clipa formata din nimic si energie
Cum ramane scrijelita in nisipul ud
In care ai calcat si tu, si oricine
Care a simtit libertatea vreodata,
Scapand-o, fericit, in vant...

Simte...



Chiar si amintirea ranilor adanci
Pe care nimeni nu le-a inchis
Pentru tine, pentru ea sau pentru el
Devine, in ultima suflare de viata
Fericire, scapand-o in lacrimi...

Simte...



Tinerea de mana infantila de atunci
Si imbratisarea in iarba verde, tinerete
Agatata de coltul buzelor ei prezent
Chiar si acum in pofta de viata pe care,
Simtind-o, zambind, adormi..



Simte...



Mirosul fiecarui anotimp sau vis ce vine,
Rand pe rand, cu durerea si fericirea sa,
Si chipul fiecarui om pe care l-ai vazut
In fiecare sfarsit de ceas. Iar indoiala,
Pe care, scapand-o in gand, palid,

Te intrebi... traiesti?
Te intrebi... ai trait?
Te judeci... traiesti?
Te judeci... ai trait?



Simte...
Caci esti pe moarte.

22 februarie 2009

The power of books...




Vei continua...



" Ce-i si cu poezia asta? "
Vei spune, uimit, tu.
" Nu are nici un sens... "
Vei continua?

Am avut o gramada de idei
Ce ti-ar fi placut, cred;
Care te puteau face macar sa zambesti, cred.
Le-am pierdut din cauza ta,
A agitatiei tale fara rost.



Hai sa nu ma mai joc cu cuvintele
Mi-am zis indignat, cred.
Hai sa te fac putin sa gandesti, cred.
Ai pierdut si tu deja cateva secunde
Din viata ta, nu crezi?

" Nu inteleg... "
Vei gandi in sinea ta.
" De ce sa citesc asta? "
Vei continua...

De ce sa-ti scriu eu tie?
Caci nu-mi primesc rasplata
Si nici nu-s obligat.
Poate tocmai de asta.

De ce sa citesti cartea,
Cand poti face orice altceva?
Doar nici tu nu esti obligat,
Si, desigur, nu o vei face.

Ai un suflet desertic,
Ce moare de sete...
Mancat de viermii care canta
Din incultura dezinteresului.



Ai o viata inainte
Sa nu mori de sete...
Sa iti irigi vital emisferele,
Dar desigur, preferi altceva.

" Ce-nseamna toate astea? "
Sopteste mintea ta.
" Ce-a vrut sa-nsemne asta? "
Te rog nu continua...

Presentiment




Trag o draperie de nevinovatie peste toate pacatele mele,
Formata din fum si trecere de timp.
Presimt un sfarsit de ora sau poate de viata...
Adulmec o moarte lenta si dureroasa,
A noastra, a tuturor.

Ce inocenta? Ce imaturitate?
Observ cu durere in cotul destinului
Cum devenim din ce in ce mai mari,
La o varsta din ce in ce mai mica...

Preapocaliptic sentiment care-mi zambeste undeva in minte,
Format din ploaie acida si tacere.
Gandesc prea mult in contul tuturor de nepasare...
Gasesc prea multi egoisti in lumea asta,
A noastra, a tuturor.

Ce curaj? Ce responsabilitate?
Chiar si tu vezi printre gene
Cum devenim din ce in ce mai mici,
La o varsta din ce in ce mai mare...

Copilaria, copacii, cerul senin si petalele...
Toate o sa ajunga o amintire
Pentru niste oameni nenaturali,
Toti in costume de adamant,
Fara scapare, inseminati artificial,
Intr-o lume care nu mai are loc de dragoste
Nesimulata virtual...


21 februarie 2009

Memento mori




Memento mori

Ti-e scris in fiecare gest,
In fiecare ceas, in orice pas,
In fiecare tren pe care-l pierzi,
Iti scrii tu singur si nu crezi,
C-o harta,-a sufletului vas,
Ti-e scrisa-n fiecare gest.

Ti-ai rupt din radacini de miez,
Din miezuri iesi, o clipa stai,
Din miezuri reci si moarte-n veci,
Tu lasi o urma si golesti,
Tot darul vietii printr-un pai,
Ce-ai rupt din radacini de miez.

Ascuns e lutul ce-ti da forma,
O forma grea ce-o simti in palma ta,
O forma moale, vie, dar fragila,
Caci la sfarsit tu redevii mocirla.
S-altii pe tine maine vor calca,
Desculti pe lutul ce-ti da forma.


19 februarie 2009

Aripi de ceara



Din lacrima celor ce stau sa moara,
Inchisi in labirintul societatii,
Ai indraznit sa-ti faci aripi de ceara,
Si vrei sa furi faclia libertatii.

Trupuri de om si capete cu spume,
Coarnele-ascunse, ochii sticlind reci,
Respira greu si tropaie spre tine,
Cu masti ce-ascund doar negustori de vieti.



Satul de cumpatarea far' de bine,
Din haosul acesta-ai vrea sa pleci,
Spre soare-ai vrea sa te ascunzi de lume,
Dar soarele te tine jos pe veci.



Sa faci o ultima-ncercare e-n zadar,
Te-ai inaltat si-ncepi sa te topesti,
Incepi sa cazi prin aerul amar,
Te-astepta glia sa o inrosesti.

Nu poti zbura prea sus, iar zidu-i pan la nouri,
Cu ce folos ai indraznit sa speri?
Virtutea zace numai in tablouri,
Iar de vrei liber, te zdrobesti si pieri.


18 februarie 2009

Sos

Chemare

Negru pamant ce ne-ai dat viata fara merit,
Te-ai saturat de neamul meu netrebnic,
Te-ai saturat sa fie intuneric.

Erupi si versi iar focul tau cumplit,
Te-ai saturat sa te lasi biruit.


Negru pamant ce-nghiti trecut si viitor,
Te-ai saturat sa-ti moara-a tale flori,
Te-ai saturat de lacomie-n toate patru zari.

Nerabdator, aduni cadavre-n urma lor,
Te-ai saturat sa cerni minciuni prin ai tai pori.


Negru pamant ce ne atragi spre groapa,
Te-ai saturat sa fii ranit in piatra,
Te-ai saturat sa ti se taie plopi.

Ascunzi in tine, in carbune snobii orbi,
Te-ai saturat de nepasarea in galop.


Negru pamant ce stii tot cruntul adevar,
Te-ai saturat sa taci, sa fii mister,
Te-ai saturat sa-ti fure oasele de fier.

Le-atragi spre miezu-ti sufleul din cer,
Te-ai saturat de specii ce nu pier,

De diamante false ce imita
Carbunu-ti slefuit,
De sufletele care se ridica
La cer cu chip cioplit.

De demoni puri si luminosi,
De ingeri negri tuci,
De trandafiri cu spini taiosi,
Pe toti in tine-i duci.

13 februarie 2009

19

Iata ca a mai trecut un an de la ultima data cand am spus asta. S-au schimbat multe... Din 8 s-a facut 9, din poteci s-au facut drumuri, din inceputuri s-au format miezuri, din tremurat s-a nascut incredere, din incruntare au rasarit zambetele, din intuneric s-a lasat lumina, din luna au luat nastere noi dorinte... A fost un an cu multe incercari, dar acesta care urmeaza pare ca va fi si mai si. Nu pot decat sa le multumesc tuturor care m-au ajutat in vre-un fel sa evoluez si sa imi doresc sa prind cat mai multe aniversari de astea. Va dedic aceasta poezie:

19

19 mii de pasi pe 19 sute de carari
19 zeci de fet(z)e in 19 ipostaze diferite
19 mii de cuvinte rostite pentru 19 sute urechi
19 zeci de melodii ce inchid 19 feluri de rani
19 mii de idei tampite si 19 sute de arome
19 zeci de sentimente simtite de 19 ori
19 mii de ochi curiosi din 19 sute de zari
19 zeci de rasete plutind in 19 valuri calde
19 mii de tone de fum in 19 sute de plamani
19 zeci de culori si forme in 19 furtuni sedate
19 mii de ruperi de ritm din 19 sute de vodca
19 zeci de secunde moi dupa 19 sute de orgasme
19 mii de lichide din 19 sute de dorinte fierbinti
19 zeci de pene cazand sub 19 raze crepusculare
19 mii de ingeri si demoni dupa 19 sute de razboaie
19 zeci de zecimale adormite de 19 secole de ploi
19 mii de vise implinite dupa 19 sute de clipe
19 zeci de imbratisari simultane cu 19 prieteni

Am 19 mii de motive sa am tot ce vreau de 19 sute de ori
Si 19 zeci de motive se impart acest 19 cu voi toti

Imaginandu-mi ca viata mea e ca o barca, am inceput sa vreau sa vaslesc in continuu, pentru ca cine vasleste nu are timp sa rastoarne barca.